Caută în site
Grantee loginde Raluca Ion
Text publicat în Raportul Anual RAF 2016
Într-un sistem de educație bazat, în mare parte, pe reproducerea de informație, în care profesorul livrează lecția, iar elevii o înmagazinează și o reproduc la nevoie, metoda folosită de Deliu ar fi părut, cu doar câțiva ani în urmă, o curiozitate. Un program început acum șase ani de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale a pus însă în mișcare un mecanism al schimbării în ceea ce privește învățarea științelor în România.
Datorită lui, predarea prin metoda investigației a intrat în noua programă școlară de fizică pentru gimnaziu, este folosită de profesorii de pe tot cuprinsul țării și urmează să fie extinsă, printr-un program pilot, la o altă materie – chimia. Totodată, accentul în predarea științelor începe să se mute, în România, de la „elevul învață ca să știe” la „elevul învață ca să facă”.
Schimbarea care a cuprins un întreg sistem a început în momentul în care câțiva oameni s-au decis să își acorde unul altuia încredere și să lucreze împreună. A fost nevoie de o portiță într-un zid de birocrație și conservatorism ca ei să arate ce pot și să își depășească unul altuia așteptările.
Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, devenise atent, la finalul anilor 2.000, la rezultatele dezastruoase obținute de elevii români la testările internaționale care măsoară competențe-cheie. Profesorii pe care îi cunoștea îi confirmau din experiența de la clasă semnalele îngrijorătoare care veneau dinspre învățământul românesc: elevii români nu sunt învățați să gândească, să găsească soluții la probleme, să colaboreze. Nu sunt învățați să dobândească, altfel spus, competențe esențiale pe piața muncii. A început să analizeze ce se întâmplă în alte țări, în care s-au produs schimbări majore în zona de educație, generate de mutațiile din zona economică și cea socială. Absolvent de geofizică și doctor în istoria și filosofia științei, Hatu a devenit interesat de modul în care putea fi reformată predarea fizicii în România. „Am văzut că în străinătate erau discuții foarte serioase, cu miză uriașă, iar în România subiectul nu era discutat deloc. Am mers mai în profunzime ca să înțeleg câteva argumente ale celor care, în alte țări, au făcut schimbări în sistemul de educație, am făcut câteva rapoarte publice. Când mi-am dat seama că merită să facem ceva sistematic, am avut sprijin din partea RAF, care mi-a spus: Dincolo de ce se întâmplă în alte țări, cum s-ar putea aplica la noi acest mod de a vedea educația?”.
Întrebarea purta în sine o provocare aparent de netrecut, într-un sistem cu o rezistență mare atât la nivelul factorilor de decizie, cât și la nivelul profesorilor. Aceștia erau pur și simplu sătui de nenumăratele experimente nereușite prin care trecuse școala românească de la Revoluție încoace.
„Sistemul de educație era ca o cetate solidă, cu pereții ranforsați. Cum intri în cetatea acesta? Breșa pe care am găsit-o a constat în felul în care au fost gândite programele înainte. Autorii lor au prevăzut că profesorii au libertatea să-și aleagă metodele de predare-învățare eficiente în a le forma elevilor competențele propuse. Acest lucru ne-a ajutat să pornim o schimbare de jos în sus, fără să depindem de factorii de decizie și fără să ni se poată pune prea ușor bețe în roate”, spune Cristian Hatu.
În tot acest timp, Gabriela Deliu și alți profesori de fizică din țară căutau o metodă pentru a trezi motivația elevilor lor, pentru a-i face să învețe cu inima deschisă lucruri care să le folosească toată viața, oriunde s-ar duce în lume.
După ce oamenii de la CEAE au scris proiectul „Fizica altfel” au discutat cu profesorii despre rolul lor la clasă și despre instrumentele care i-ar putea ajuta să le dezvolte copiilor competențe. Modelul din străinătate exista și își dovedise eficiența, însă, pentru că abordarea era nouă în România, echipa care pornise la drum nu știa cu exactitate atunci care urmau să fie pașii ce puteau asigura succesul.
CEAE a cooptat un expert care să fundamenteze riguros noua abordare metodologică, în timp ce mulți dintre profesori au început, în mod voluntar, să scrie unitățile de învățare care să îi ajute pe toți colegii lor să o aplice la clasă. Metoda investigației presupune ca profesorul să le stimuleze elevilor săi curiozitatea și să îi încurajeze să găsească explicații pentru diferite fenomene din natură. În tot acest timp ei lucrează în echipă, își dezvoltă capacitatea de gândire și privesc cu luciditate spre lumea înconjurătoare și spre cunoașterea științifică. „A fost un proces de construire a know-how-ului. Nu a venit cineva din afară cu soluțiile. Abordarea noastră venea din altă lume și a trebuit să batem, cu toții, niște piloni pe care să putem construi”, explică Cristian Hatu.
Gabriel Negrea, directorul Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, s-a alăturat proiectului în momentul în care a trebuit găsită o cale pentru a măsura competențele elevilor care începuseră să studieze „Fizica Altfel”. „În prima fază am lucrat în proiect pe evaluare. Mi-a plăcut mult seriozitatea cu care a fost abordat: după ce au început să implementeze ghidul metodologic, s-au folosit clase martor și s-au aplicat teste de evaluare foarte serioase elevilor care au beneficiat de noile metode vs. celor din grupul martor. Este prima dată când am văzut în România așa ceva, la o schimbare de paradigmă”, spune Negrea. Testele de evaluare, făcute cu ajutorul unui expert OECD, au arătat o îmbunătățire cu 14% a performanțelor elevilor care au învățat fizica prin metoda investigației.
Pe lângă elaborarea ghidului metodologic, CEAE și profesorii din programul „Fizica Altfel” au creat două cursuri acreditate pentru profesorii de fizică, pentru a-i ajuta să predea după noile principii. „Sunt cursuri care îi ajută pe profesori să se pună în pielea elevilor lor, să înțeleagă cum învață aceștia”, explică Daniela Țepeș, de la Liceul Teoretic „Ioan Cotovu” din Hârșova, una dintre cei care au luat parte la toate fazele proiectului.
1.700 de profesori de fizică din toată țara au beneficiat de formare în cadrul programului „Fizica Altfel”, iar unii dintre aceștia au fost chiar inspectorii școlari de specialitate. Când au văzut rezultatele pe care le avea programul, unii dintre ei au început să îl susțină și au devenit ei înșiși formatori.
Înainte de elaborarea noii programe la fizică, mai mulți profesori din programul „Fizica Altfel” au răspuns, alături de Gabriel Negrea apelului Ministerului Educației și s-au înscris în grupul de lucru. Au fost acceptați. „În general, reformele curriculare, nu doar în țara noastră, urmează unei politici educaționale și se implementează de sus în jos. În cazul acesta, lucrurile au pornit de la nivelul profesorilor. A fost pur și simplu o inițiativă a unor profesori, justificată de nevoia de a crește motivația elevilor pentru studiul fizicii și a performanțelor lor. Programa a schimbat paradigma, de la abordarea teoretizată de stil descriptiv, specifică științelor în România, la una de tip inductiv care se bazează pe sprijinirea elevului în descoperire prin investigație și care cred că este în avantajul copilului. Îl ajută să dobândească cunoștințele necesare în viața de zi cu zi”, spune Negrea.
În 2017 CEAE a demarat proiectul-pilot „Chimia altfel”, prin care această materie să fie predată prin metode inductive în învățământul preuniversitar. 200 de profesori, de chimie de această dată, vor începe un drum asemănător celui pe care Gabriela Deliu a început să îl parcurgă cu câțiva ani în urmă. De ce a făcut-o? „În vreo 10-20 de ani, copiii de acum vor trebui să se adapteze la o piață a muncii despre care nu știm cum va arăta. De aceea trebuie să le dezvoltăm acele abilități pe care le pot folosi în orice împrejurare”, crede profesoara. De ce a ales să nu renunțe atunci când a fost greu? „Pentru elevii mei. Pentru momentele acelea în care îi aud spunând: Wow, chiar pot”, spune Gabriela Deliu.