PENTRU A CONTRIBUI LA PREVENIREA RĂSPÂNDIRII VIRUSULUI COVID-19, CASA RAF NU MAI GĂZDUIEȘTE EVENIMENTE PUBLICE PE O PERIOADĂ NEDETERMINATĂ. NE PARE RĂU PENTRU INCONVENIENTELE CREATE.
PENTRU A CONTRIBUI LA PREVENIREA RĂSPÂNDIRII VIRUSULUI COVID-19, CASA RAF NU MAI GĂZDUIEȘTE EVENIMENTE PUBLICE PE O PERIOADĂ NEDETERMINATĂ. NE PARE RĂU PENTRU INCONVENIENTELE CREATE.
În cadrul Programului de Dezvoltare a Fundațiilor Comunitare, RAF acordă sprijin financiar și asistență tehnică (în special via Asociația pentru Relații Comunitare – ARC) fundațiilor comunitare și Federației Fundațiile Comunitare din România pentru dezvoltarea și consolidarea organizațiilor si, in mod special, a echipelor lor, pentru ca acestea să poată implementa eficient planurile strategice concepute pe termen lung și să își poată îndeplini rolurile lor in comunitati, devenind finanțatori locali independenți.
Fundațiile comunitare sunt organizații a căror misiune este să contribuie la bunăstarea comunităților locale, mobilizând și distribuind fonduri și alte resurse pentru proiecte din arii diverse: sănătate, cultură și artă, educație, mediu, dezvoltare și incluziune socială, dezvoltarea spațiilor publice etc. Fundațiile comunitare susțin capacitatea de acțiune a locuitorilor, organizațiilor și companiilor locale, oferindu-le un cadru creativ, flexibil și transparent de cooperare, de mobilizare și de distribuire a resurselor în beneficiul comunității.
Mișcarea fundațiilor comunitare în România s-a dezvoltat gradual în perioada 2008-2020, incluzând astăzi 19 fundații comunitare. Programul a luat naștere la inițiativa ARC și este sprijinit financiar de Romanian-American Foundation (RAF) încă de la început. Alți doi finanțatori principali au fost Charles Stuart Mott Foundation și Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.
Primele două fundații comunitare au fost înființate în România la Odorheiu Secuiesc, în decembrie 2007, și la Cluj, în ianuarie 2008. La finalul anului 2019, mișcarea națională includea 19 fundații comunitare în Alba, Bacău, Brașov, București, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Galați, Iași, Mureș, Odorheiu Secuiesc, Oradea, Prahova, Sibiu, Timișoara și Țara Făgărașului plus nou infiintatele fundații comunitare din Banatul Montan (Reșița), Buzău, și Vâlcea.
În 2012, fundațiile comunitare au înființat Federația Fundațiile Comunitare din România, o organizație umbrelă care își propune să acționeze ca facilitator pentru dezvoltarea organizațiilor membre și ca actor principal în conturarea și implementarea unui sistem-cadru de auto-reglementare a fundațiilor comunitare din România.
În 2020, când criza COVID-19 a lovit România, fundațiile comunitare s-au mobilizat imediat și și-au folosit platformele de strângere de fonduri și abilitățile echipelor în sprijinul sistemului de sănătate, strângând peste 1,7 milioane de dolari pentru echipamente medicale și de protecție. Au acționat ca factori de încredere în relația dintre persoanele fizice și companiile care au donat și instituțiile de sănătate sau structurile care aveau nevoie de resurse. În ciuda contribuției lor importante în timpul pandemiei, fundațiile comunitare au început să se confrunte cu provocări organizaționale, deoarece au pierdut accesul la resurse financiare importante, în special pentru costurile generale de funcționare.
Criza medicală a evidențiat și mai mult nevoia de sprijin a fundațiilor comunitare pentru creșterea nivelului de sustenabilitate, și implicit de reziliență în contextul propriilor comunități.
Strategia RAF pentru fundațiile comunitare este de a contribui la dezvoltarea și consolidarea acestor organizații, pentru ca ele să cultive lideri, să deblocheze resurse pentru dezvoltare și să înlesnească accesul la oportunități pentru cetățenii și afacerile din comunitățile pe care le deservesc.
De-a lungul timpului, Programul RAF de Dezvoltare a Fundațiilor Comunitare a integrat diverse resurse și instrumente de sprijin:
“Într-o arhitectură deschisă a filantropiei comunitare, încercăm să creăm oportunități pentru ca fiecare dintre noi să fim cea mai bună versiune a noastră: vizionari, generoși, conectați și incluzivi. Din aceste motive, am investit în ultimii 10 ani în crearea de noi fundații comunitare și am sprijinit dezvoltarea unei rețele active de fundații care să fie o resursă pentru comunitățile locale. Multă vreme, comunitățile au privit în afara lor pentru a obține resursele financiare pentru dezvoltare, dar cu ajutorul fundațiilor comunitare au devenit mai conștiente de resursele pe care le au deja: timp, expertiză, bani, rețele sociale. Aceasta a fost o parte esențială a strategiei noastre: să ne concentrăm pe punctele tari ale comunității și nu exclusiv pe nevoi”.
“La București, Științescu a oferit finanțare direct către profesorii de gimnaziu, așa încât ei să poată dezvolta proiecte prin care să trezească pasiunea elevilor pentru științe exacte. Planul nostru pentru ediția pilot a fost să arătăm că nu e nevoie de foarte mulți bani sau de foarte multă muncă să pui în practică astfel de proiecte.
Copiii nu au mai fost pasivi, nu au mai asistat la ceva ce li se întâmplă, ci au putut să vină cu idei și să fie implicați. Surpriza cea mare a venit de la profesorii care au primit finanțări. Ei au văzut proiectul ca pe o oportunitate de dezvoltare personală pentru ei înșiși. Timp de câteva luni, a trebuit să iasă din zona de confort, să își asume responsabilități noi și, mai ales, să cedeze controlul din clasă și către elevi. Faptul că cel puțin trei dintre proiecte continuă și după terminarea finanțării ne arată că am plantat semințele într-un sol fertil.”
„Micro-comunitatea Științescu alimentează interesul și preocuparea pentru cei pasionați de domeniul STEM și le oferă șansa să împartă din această pasiune cu cei din jur. Îi provoacă să privească mai creativ și integrat științele, îi aduce împreună, îi provoacă să intre în competiție pentru idei de proiecte.”