PENTRU A CONTRIBUI LA PREVENIREA RĂSPÂNDIRII VIRUSULUI COVID-19, CASA RAF NU MAI GĂZDUIEȘTE EVENIMENTE PUBLICE PE O PERIOADĂ NEDETERMINATĂ. NE PARE RĂU PENTRU INCONVENIENTELE CREATE.
PENTRU A CONTRIBUI LA PREVENIREA RĂSPÂNDIRII VIRUSULUI COVID-19, CASA RAF NU MAI GĂZDUIEȘTE EVENIMENTE PUBLICE PE O PERIOADĂ NEDETERMINATĂ. NE PARE RĂU PENTRU INCONVENIENTELE CREATE.
Programul, inițiat de către Asociația pentru Relații Comunitare șidezvoltat în parteneriat cu RAF (co-finanțator), sprijină dezvoltarea și consolidarea rețelei de fundații comunitare în România. RAF acordă sprijin financiar și, în special via ARC, asistență tehnică fundațiilor comunitare și Federației Fundațiilor Comunitare din România pentru dezvoltarea și/sau consolidarea organizațiilor în ansamblu, a echipelor lor mai ales, ca acestea să poată implementa eficient planurile strategice concepute pe termen lung și să își poată îndeplini rolurile lor strategice, să își consolideze poziția de lideri în comunitate și pe cea de finanțatori locali independenți.
Fundațiile comunitare sunt organizații filantropice a căror misiune este să contribuie la bunăstarea comunităților locale, mobilizând și distribuind fonduri pentru proiecte din arii diverse: cultură și artă, educație, dezvoltare și incluziune socială, dezvoltarea spațiilor publice etc. Fundațiile comunitare susțin capacitatea de acțiune a locuitorilor, organizațiilor și companiilor locale, oferindu-le un cadru creativ și transparent de cooperare, de mobilizare și de distribuire a resurselor în beneficiul comunității.
Mișcarea fundațiilor comunitare în România s-a dezvoltat gradual în perioada 2008-2020, incluzând astăzi 19 fundații comunitare. Majoritatea acestora au înregistrat un progres important și au reușit să capteze energii pozitive din comunitățile lor, ca răspuns la nevoile locale.
În 2012, primele patru fundații comunitare existente au înființat Federația Fundațiilor Comunitare din România, o organizație umbrelă cu potențial de a acționa ca facilitator pentru dezvoltarea organizațiilor membre și ca actor principal în conturarea și implementarea unui sistem-cadru de auto-reglementare a fundațiilor comunitare.
Când criza COVID-19 a lovit România, fundațiile comunitare s-au mobilizat imediat și și-au folosit platformele de strângere de fonduri și abilitățile în sprijinul sistemului de sănătate, strângând peste 1,7 milioane de dolari pentru echipamente medicale și de protecție. Au acționat ca factori de încredere în relația dintre persoanele fizice și companiile care au făcut donații și instituțiile de sănătate sau structurile care au nevoie de resurse. În ciuda contribuției lor importante în timpul pandemiei, fundațiile comunitare au început să se confrunte cu provocări organizaționale, deoarece au pierdut accesul la resurse financiare importante, în special pentru costurile generale de exploatare.
Criza medicală, a evidențiat și mai mult nevoia de sprijin a fundațiilor comunitare pentru creșterea nivelului de sustenabilitate, și implicit de reziliență în contextul propriilor comunități.
Primele două fundații comunitare au fost înființate în România în decembrie 2007, la Odorheiu Secuiesc și în ianuarie 2008, la Cluj, la inițiativa ARC, cu sprijinul Charles Stuart Mott Foundation și al Global Fund for Community Foundations.
RAF s-a alăturat în 2009 consorțiului de donatori alcătuit din Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe (CEE Trust) și Charles Stuart Mott Foundation pentru a pune bazele unei rețele naționale de fundații comunitare.
La finalul lui 2017, mișcarea națională includea 16 fundații comunitare active în Alba, Bacău, Brașov, București, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Galați, Iași, Mureș, Odorheiu Secuiesc, Oradea, Prahova, Sibiu, Timișoara și Țara Făgărașului. Până la finele anului 2019, acestora li s-au alăturat alte trei fundații comunitare noi: Banatul Montan (Reșița), Buzău, și Vâlcea, rețeaua cuprinzând 19 fundații comunitare active în anul 2020.
Consolidarea rolului fundațiilor comunitare în România este esențială pentru ca aceste organizații să poată să construiască sustenabil în comunitățile pe care le deservesc, să cultive lideri, să deblocheze resurse pentru dezvoltare și să înlesnească accesul la oportunități pentru cetățenii și afacerile de la nivel local.
De-a lungul timpului, programul național de dezvoltare a fundațiilor comunitare a integrat diverse resurse și instrumente de sprijin pentru fundațiile comunitare:
“Într-o arhitectură deschisă a filantropiei comunitare, încercăm să creăm oportunități pentru ca fiecare dintre noi să fim cea mai bună versiune a noastră: vizionari, generoși, conectați și incluzivi. Din aceste motive, am investit în ultimii 10 ani în crearea de noi fundații comunitare și am sprijinit dezvoltarea unei rețele active de fundații care să fie o resursă pentru comunitățile locale. Multă vreme, comunitățile au privit în afara lor pentru a obține resursele financiare pentru dezvoltare, dar cu ajutorul fundațiilor comunitare au devenit mai conștiente de resursele pe care le au deja: timp, expertiză, bani, rețele sociale. Aceasta a fost o parte esențială a strategiei noastre: să ne concentrăm pe punctele tari ale comunității și nu exclusiv pe nevoi”.
Uitându-mă peste umăr, la primii trei ani de la înființarea Fundației Comunitare Iași, îmi dau seama cât de important e rolul unui catalizator în comunitate. Cât de mult contează să creezi contextul, să pui întrebări, să generezi conversații, să aduci subiecte pe agenda publică, pentru ca oamenii să se implice în modelarea unei comunități așa cum și-o doresc.