Prioritate strategică
Economie rurală
Program
Licee agricole - eucația următoarei generații de fermieri
Despre autor
Sorana Stănescu a făcut o pasiune din a ne explica lumea în care trăim prin povești documentate temeinic și evenimente de live storytelling. Urmărește îndeaproape reformele din educație și pe oamenii care le pun în practică. Sorana a documentat primul an al programului Teach for Romania și a coordonat #EduDoR, o secțiune online a revistei DoR, care a tratat subiecte legate de sistemul de învățământ din România.

În România liceele agricole și tehnice au fost lăsate în paragină, deși suntem nostalgici după vremurile când eram în topul producătorilor de cereale europeni și visăm  să fim din nou ”grânarul Europei”. Un program inițiat de RAF și implementat de un consorțiu de cinci ONG-uri oferă un model de succes care ar putea coniribui la transformarea liceelor agricole în hub-uri de resurse educaționale printr-o îmbinare a vizitelor de studiu, sesiunilor de creștere a capacității și conectării comunităților locale la companiile din domeniul agricol.

Peste 60 de profesori și 900 de elevi din cele opt licee participante au fost direct implicați în programul ”Licee agricole –educația următoarei generații de fermieri”, ajuns în al patrulea an și a doua etapă de implementare.

de Sorana Stănescu

Text publicat în Raportul Anual RAF 2017

Cele cinci organizații sunt: World Vision (care oferă modele de experiență practică pentru elevi și sprijină liceele să își pormveze oferta educațională), Junior Achievement Romania – JAR (care derulează programe de educație antreprenorială pentru profesori și competiții de afaceri în rândul studenților), Civitas (coordonator al vizitelor de studiu la agribusiness-urile relevante, astfel încât elevii să poată învăța lanțul valoric), CEED Romania (responsabil de instruirea cadrelor didactice pentru a ieși din sala de clasă, evaluarea nevoilor, scrierea cererilor de finanțare și implicarea actorilor relevanți în comunitate) și Centrul Român pentru Politici Europene – CRPE (care acoperă componenta de cercetare și advocacy a programului).

În ciuda dezinteresului general pe care anumiți stakeholderi în au vizavi de subiectul agricultură, RAF este încrezător că în acest sector există multe oportunități și că educația tehnică este o opțiune de viitor sigură și înțeleaptă.

×

În prezent, deși agricultura are un rol strategic în dezvoltarea României, reprezentând 7% din PIB și acoperind 30% din forța de muncă activă, productivitatea fermierilor mici (care reprezintă cea mai mare parte a forței de muncă) este cu 30% mai mică decât media europeană. Și doar unul din cinci muncitori din agricultură a absolvit o școală de profil.

Studiile arată că până în 2025 numărul locurilor de muncă în agricultură, silvicitlură și pescuit va fi de opt ori mai mare decât media EU. Întrebarea la care nimeni nu pare să fi găsit un răspuns este cine va ocupa aceste locuri de muncă, în condițiile în care la momentul actual există un deficit de forță de muncă calificată. Cauza este înțelegerea prcecară a ideii de agrigultură de secol 21 corelată cu declinul educației agricole, ceea ce face programe ca cel inițiat de RAF cruciale.

Dacian Bora are 18 ani și este elev în clasa a 12-a la Liceul Tehnologic din Salonta, în nord-vestul României. După ce a câștigat de doă ori competiția Compania Anului, organizată de JAR, se gândește să devină contabil și să aibă într-o zi propria afacere. Era în clasa a zecea când programul a fost lansat în școala lui. Echipa lui Dacian, formată din șase elevi, a împărțit premiul întâi (de 1.500 de dolari pentru fiecare echipă) cu o echipă de la Liceul Agricol Mihail Kogălniceanu din Miroslava. Echipa lui Dacian a cumpărat 1.000 de prepelițe și a vândut ouăle. În următorul an, a insistat să înlocuiască prepelițele cu găini, ceea ce s-a dovedit a fi o idee bună, pentru că prețul ouălor de găină (care era deja mai mare decât al celor de prepeliță) a crescut și mai mult.

×

Dacian este foarte mândru de cele două victorii consecutive și spune că această competiție l-a învățat că este capabil să facă orice își propune. ”Nu există limite, atâta vreme cât eu fac tot ce-mi stă în putință să îmi îndeplinesc visele.”

Unii dintre colegii săi, la rândul lor participanți la competiția din 2017, au plantat 200 de pomi fructiferi pe lotul școlii (primele fructe urmând să rodescă în doi-trei ani). Cu un an înainte, o altă echipă a plantat ierburi aromatice (busuioc, oregano, rucola) într-o seră de 40 de metri pătrați pe care au construit-o de la zero pe terenul școlii. Au vândut ierburile proaspete restaurantelor din zonă și au reinvestit banii într-o mică afacere pe care acum o conduc.

La 16 ani, Alexandra Somyai, care a făcut parte din echipă, își amintește că totul a început datorită dirigintelui lor, care după orele de școală i-a învățat niște aptitudini antreprenoriale de bază. Acum Alexandra intenționează să meargă la facultate să studieze Științe Economice și în paralel să își deschidă și un agribusiness.

“Înainte de această competiție nu mâ gândisem deloc că aș putea lucra în agricultură”, mai spune Dacian. Mai mult, și-a convins și familia să încerce asta – părinții lui sunt muncitori necalificați și și au cinci hectare de teren nefolosit. Acum au o propunere să acceseze 15.000 de euro din fornduri europene pentru a produce semințe de dovleac, pentru că Dacian a văzut că sunt căutate pe piața din Ungaria.

×

Ideea din spatele componentei de antreprenoriat a programului este de a îi sprijini atât pe elevi, cât și pe profesori să dezvolte ideile nu doar pe hârtie, ci să testeze producând și vânzând produse competitive și relevante pentru piață. ”Iar asta schimbă semnificativ atat oamenii, cât și școlile” spunde Victor Dumitrache, de la JAR, responsabil de componenta antreprenorială a programului. Modul de lucru al JAR este formarea profesorilor de liceu pentru a preda noțiuni de antreprenoriat și sprijinirea lor pentru a organiza cursuri opționale de antreprenoriat în școli. Experți și antreprenori voluntari se alătură demersului JAR și vin să predea la orele respective.

Conform datelor furnizate de Ministerul Educației doar 15.000 de elevi (dintr-un total de 293.000) sunt înscriși în școli cu profil agricol. Chiar și așa, liceele agricole reprezintă o opțiune pentru foarte puțini elevi din România. În 90% dintre cazuri, ajung acolo cei care nu trec examenul la liceele teoretice, pentru că nu există un prag minim pentru admitere. De aici până la un total dezinteres pentru educația tehnică și pentru orice fel de meserie bazată pe și aptitudini și efort fizic. Constantin Timu, directorul de la Miroslava, îl numește ”sindromul elevului de liceu agricol” – nimeni nu vrea sa fie elevul ăla.

În plus, profesorii din liceele agricole au o provocare în plus: trebuie să își ajute elevii să își îmbunătățească nivelul academic deja slab pentru a trece bacalaureatul. Nu arareori se întâmplă să îi învețe pe elevii de clasa a noua tabla înmulțirii, ne spune Timu, care e profesor de matematică. Totuși, la Miroslava reușesc cumva să mențină nivelul foarte aproape de media națională și să îi ajute pe elevi să dobândeacă aptitudini antreprenoriale și să elaboreze planuri de afaceri de succes.

×

”Toată lumea întreabă de rata de promovabilitate, dar nimeni nu se intereseaza de rata de angajare, care în cazul nostru este de 90%”, ne spune directorul Timu. În 2017, rata de promovare a bacalaureatului la Miroslava a fost de 44,18%, iar media națională de 72,9%.

Deși aflat într-una dintre cele mai bogate comune din țară, a cărei populație a crescut de patru ori în ultimii ani, și cu toate că este unul dintre cele mai vechi licee agricole din țară (datând de la 1831), cu un domeniu bogat și multe facilități, liceul Miroslava era în pragul de a fi închis dacă nu ar fi apărut programul Raf și sprijinul consiliului local. ”Programul a fost ca o gură de aer proaspăt, ca o fereastră deschisă pentru noi toți.”

Cu toate că a avut dintotdeauna spirit antreprenorialși e obișnuit să se lupte pentru finanțare și să exploreze ultimele oportunități educaționale, sunt lucruri pe care nu le poate schimba singur. În prezent liceul are 380 de elevi și este contactat de diferite companii și organizații, cum ar fi Asociația Națională a Producătorilor de Pește, care caută cu disperare tehnicieni pe care să îi angajeze.

×

În ultimii doi ani, compania elevilor din Miroslava s-a axat pe producția de ulei de floarea soarelui presat la rece și de gem de ardei iute (cu care au câștigat, alături de elevii de la Salonta, premiul întâi în 2016), pe care le folosesc la cantina scolii sau le comercializează la târguri de profil.

Unele lucruri încep să se schimbe, spune și Adrian Szatmari, directorul Liceului Tehnologic de la Salonta. Datorită programului susținut de RAF, vizibilității pe care a căpătat-o liceul și metodelor pe care profesorii le folosesc pentru a-și promova orele, 2018 va fi prima dată în ultimii 28 de ani când trebuie să organizeze examen de admitere pentru clasa de Mecanică, întrucât cererea este mai mare decât numărul de locuri disponibile. (Liceul are acum aproximatv 600 de elevi, comparativ cu peste 2.500 înainte de 1990.)

Programul a schimbat mentalitatea și atitudinea profesorilor și elevilor deopotrivă, spun toți cei implicați. Nici unii, nici ceilalți nu se mai simt nemotivați și nerespectați, pentru că se concentrează pe posibilitatea de a învăța și de a crește împreună, în timp ce interesul din partea sectorului agribusiness este și el în creștere.

În Miroslava, directorul Timu este plin de speranță. Tot mai mulți tineri vor să devină elevi la liceul agricol.

Te-ar putea interesa și...
DESCOPERĂ TOATE POVEȘTILE DE SUCCES
Donează simplu (program încheiat) Povestea a mii de donatori
Descoperă povestea
Teach for Romania De profesie învăţător
Descoperă povestea
Fizica altfel Profesorii care schimbă jocul
Descoperă povestea
Copyright © 2010 - 2018 Romanian - American Foundation. All rights reserved