RAF-Fondul-Stiintescu-Hero
 
Prioritate strategică
Tehnologie și Inovație
Program
Fondul Științescu - Fundația Comunitară Sibiu
15
Proiecte finanțate în 2015
1.889
Beneficiari direcți
122.317 lei
Valoarea finanțărilor

Pentru majoritatea elevilor, nu-i deloc intuitiv și simplu să învețe științe exacte. Îmi amintesc și acum vocea ascuțită a profesoarei și cețoasele ore când coboram în laboratorul din subsolul școlii ca ”să luăm știință” și să experimentăm, dar rămâneam cu toții într-o tăcere stăpânită de frică. ”Copii, copii, vă rog atenție. Nu atingeți nimic. E periculos!”

Autor: Teia Brânză
Foto fundal: realizată de echipa Laboratorului lui Ben
Foto: Gabriela Cuzepan

Text publicat în Capital Cultural pe 13 noiembrie 2015

Cuvintele unora care ziceau că ”dacă nu ai pasiune, e în zadar” s-au ciocnit mult timp de revolta mea față de neputințele sistemului educațional. Ca să semeni pasiune pentru știință, este necesar să gâdili mintea copiilor, să le oferi contexte favorabile în care să încerce suficient de multe ca să prindă gust pentru ceva anume. Pasiunea nu iese din piatră seacă, din deșert, ci se cultivă cu muncă, cu răbdare.

Amintirile mele ”din subsol” se estompează însă prin lumina din ochii unui băiețel de vreo 9 ani. Waa! Acesta-i povestește mamei sale cum a meșterit cu mânuțele lui o alarmă-sonerie. Micuțul electronist este unul dintre beneficiarii Fondului Științescu, un program de finanțare pentru proiecte educaționale, destinat copiilor și tinerilor între 6 şi 19 ani și care este implementat de Fundația Comunitară Sibiu (FCS). Dar să vă povestesc cum pasiunea poate fi alăturată științei, fără să mai pară oximoronică sau ce m-a impresionat legat de Fondul Științescu.

×

Un cadru favorabil pentru mobilizarea resurselor din comunitate

De obicei, există multe idei de proiecte, cu temerile și îndoielile aferente, dar există puțini bani. În peisajul acesta ambiguu, intervin fundațiile comunitare care cunosc nevoile locale și mobilizează resursele comunității în direcțiile pe care le identifică a fi prioritare. Ușor caricatural, însă imaginați-vă un ciorap uriaș, în care membrii comunității, cei înstăriți, pun constant bani deoparte, iar alții – depun idei și vise. Fundația Comunitară preia responsabilitatea ”ciorapului”, gestionând resursele în mod transparent.

Utilitatea unui fond tematic, precum Științescu este crearea acestui cadru propice pentru o simbioză de durată. Pasionații de educaţia STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics) – investitori, implementatori, beneficiari – au șansa să se cunoască, să comunice, să se bucure împreună de rezultate.

1 an de Științescu s-a încheiat, programul continuă

La evenimentul de închidere a primei ediții a Fondului Științescu, Suzana Dobre, reprezentanta Romanian-American Foundation (în parteneriat cu care FCS a dezvoltat proiectul), sumarizează cu bucurie rezultatele programului.

”15 proiecte, 1889 de beneficiari direcţi, 6654 ore de voluntariat, 81 de membri în echipele de proiect, 121.317 lei valoarea totală a finanţărilor, copii mai bine pregătiţi şi milioane de zâmbete”, acesta este rezumatul unui an de Ştiinţescu.

”Din punctul nostru de vedere, la Sibiu proiectul a mers foarte bine. Programul Științescu a fost primit bine, este adevărat că în Sibiu mesajul Fundației Comunitare a crescut pe un teren fertil, datorită firmelor IT cu potențial și putere de investiție”, spune Suzana Dobre.

Faptul că la Sibiu acest program a fost primit cu deschidere de comunitate și investitori este confirmat și de cuvintele lui Ciprian Ciocan, directorul executiv al Fundației Comunitare Sibiu: „În primul rând ne-am propus să pornim o conversație de calitate în comunitate despre educație. Să aducem educația înapoi în comunitate, să aducem împreună educatori, companii, instituții, elevi, părinți sau simpli pasionați de științe și educație. Am lansat o provocare: ești pasionat de știinte exacte, inginerie, tehnologie sau matematică? Dacă răspunsul este da, dă mai departe pasiunea ta! Și din fericire, am găsit niște oameni extraordinari care au răspuns la provocarea noastră și ne-au demonstrat înca o dată cât de esențială e pasiunea în orice facem.”

Un fapt îmbucurător ar fi posibilitatea ca Științescu să ”cucerească” toată țara. În România activează 15 fundații comunitare, dintre care două: cea din Sibiu și București – au implementat o ediție pilot a Fondului Științescu, iar Fundațiile Comunitare din Cluj și Iași urmează să pornească acest demers în curând. Celelalte fundații își afirmă dorința de a replica Fondul Științescu. Cu ajutorul acestei rețele deja formate, nu este dificil să îmi imaginez extinderea acestei inițiative educative în alte zone ale țării.

Joaca de-a știința: învățarea prin colaborare

Științescu a însemnat multe ore de joacă pentru copiii și tinerii implicați: experimente de chimie și fizică, cunoașterea lumii prin lentilele microscopului, robotică și programare cu roboți Sparki, sesiuni de programare pentru elevii de liceu susținute de tineri internaționali, activităţi creative în domeniul tehnologiei informaţiilor şi construcţiilor electronice.

”Joaca științifică” a trezit copiilor pasiuni și vise noi. Tudor, care a explorat lumea sub lentilele microscopului în ”Laboratorul lui Ben” ne spune că după acest proiect își dorește să devină medic chirurg. Schițează o mină serioasă ca de savant când ne spune că munca în echipă este mai importantă decât concurența: „În viață trebuie să fii ordonat precum componentele unei celule și să lucrezi în echipă precum funcțiile unei celule”.

×

Proiectele Fondului Științescu aplică două concepte despre care oricine din domeniul educațional vorbește cu pasiune: învățarea prin colaborare și eșafodaj. Această strategie educațională – învățarea prin colaborare (”peer learning”) oferă un cadru în care elevii învață unul de la altul, se împart idei, cunoștințe și experiențe, dar aceasta, cu ajutorul unui mentor care este în preajmă. Adulții implicați în procesul de instruire le oferă ajutor copiilor în zona proximei lor dezvoltări, adică ajustează ajutorul acordat în funcție de performanțele lor, ceea ce psihologii numesc eșafodaj (”scaffolding”).

Avantajele învățării informale sunt remarcate de investitori. Georgiana Hanea (specialist Marketing, Keep Calling): ”Proiectul ni s-a părut interesant pentru că oferă copiilor un mediu de învățare informal, prin joc și joacă, și le dă ocazia de a se implica, de a descoperi singuri răspunsuri și de a veni cu propriile soluții la provocările care li se propun. În plus, ei vor dezvolta pe langă cunoștiințe și alte abilități, precum munca în echipă, comunicarea și gândirea critică, lucruri pe care educația din școli nu pune așa de mult accent deocamdată. Este important să susținem educația în tehnologie pentru că tehnologia este una din sursele de inovație, atât la nivel microeconomic (de companie), dar și la nivel de macroeconomic (pentru o țară în general).

În al doilea rând, a fost foarte frumos să vedem un număr mare de fete implicate în proiectele susținute prin Fondul Științescu, și asta ne bucură. Dacă aceste fete își vor păstra interesul pentru materiile STEM e posibil ca peste câțiva ani să avem mai multe femei inginer sau în domeniul IT. ”

×

Cum și-a convins Științescu investitorii

Numeroase companii locale, printre care ITNT, Visma Software, IQUEST, EBS România, KeepCalling, GITS, Pro Language – s-au implicat financiar, fiind atrași de idee și cadrul favorabil deschis de Fundația Comunitară Sibiu.

”Fondul Științescu m-a convins prin abordarea lui, una diferită. De obicei când vorbim despre educație, vorbim despre prea multă teorie și prea puțină practică, o abordare care transmite niște informații fără să explice prea clar contextul, iar Științescu este diferit pentru că nu doar transmite informații, ci trezește interesul, iar asta este mult mai important”, a declarat Lucian Todea, director general  ITNT.

”Fundația Comunitară a venit cu propunerea de susținere a proiectului Științescu care ni s-a părut interesantă tocmai pentru că acoperea o nevoie identificată de noi, aceea de a găsi mai mulți absolvenți în Sibiu. Rezultatele se vor vedea în timp. E posibil ca acești copii care sunt acum în clasele 1-12 și intră în proiectele finanțate de Fondul Științescu, să-și descopere interesul și poate chiar să-și dezvolte o pasiune pentru subiecte din aria STEM, și poate vor alege să urmeze o carieră în domeniul acesta”, ne împărtășește Georgiana Hanea (specialist Marketing, Keep Calling).

Diana Tatu, director Pro Language afirmă că Fondul Științescu a convins-o prin aplicabilitatea proiectelor. „ Am avut dorința ca elevii să învețe și altfel. Să aibă acces la tot ceea ce înseamnă laboratoare de informatică, biologie, știință. În educație lucrurile frumoase, interesante și utile sunt infinite. Implicarea mediului de afaceri este una destul de importantă. Fără finanțare, așteptând bani de la buget, nu s-ar mișca lucrurile pe măsura ideilor și a inițiativelor, iar așa creștem generațiile mici și le creștem bine. Eu am crescut datorită acestor proiecte de educație non formală, activă, prin interacțiune. Consider că este normal ca și ei să aibă acces.” 

Un aspect care inspiră optimism este că majoritatea sponsorilor și-au anunțat deja intenția de a sprijini în continuare acest program. Așadar, se trece mai departe de o donație de care antreprenorii uită peste câteva săptămâni. Cei implicați în proiect inițiază în acest fel o colaborare durabilă, investitorii sunt mult mai atenți la maniera în care se implementează proiectele sprjinite de ei.

Cantemir Mihu, Site Manager Sibiu, la EBS Romania, ne povestește că a urmărit evoluția proiectelor și acțiunile întreprinse în cadrul programului Fondul Științescu: ”Am fost plăcut impresionat să aud chiar de la copiii mei (clasa XI-a și clasa III-a) că au auzit de anumite proiecte sau chiar au beneficiat de ele. Consider că a fost un proiect bine organizat și are un impact mare pentru comunitatea sibiană.”

×

Nu toate companiile își doresc doar succes comercial

Dacă în Statele Unite ale Americii 82% din consumatori iau în considerare responsabilitatea socială corporativă când decid să aleagă un anume produs/serviciu (așa cum arată un studiu din 2013), oare în România cel puțin companiile țin cont de acest concept? Aceasta mă întrebam înainte să am ocazia să observ entuziasmul cu care s-au implicat companiile în sprijinirea Fondului Științescu.

”Atunci când o companie are de ales ce campanii sau proiecte să sponsorizeze, decizia nu e una simplă. Sunt multe inițiative care merită sprijinite. În cazul Fondului Științescu am considerat că e modul cel mai potrivit de a sprijini și dezvolta comunitatea: prin bani veniți de la mediul privat, gestionați de o organizație non-profit. Majoritatea companiilor mari sunt conștiente de nevoia de a sprijini comunitatea din care fac parte și implementează proiecte de tip Corporate Social Responsibility. Însă efortul administrativ e în multe situații un impediment. În cazul Fondului Științescu, prin Fundația Comunitară Sibiu, companiile au putut influența dezvoltarea comunității în direcția disciplinelor STEM”, îmi spune Cantemir Mihu, Site Manager Sibiu, EBS Romania.

Îmi dau seama că nu toate companiile își doresc doar succes comercial și reclamă, unele caută respectul societății și probabil s-ar implica mai mult în comunitate dacă ar beneficia de mecanisme de investiție mai simple și mai flexibile. Însă conștientizez și faptul că deocamdată puterea de schimbare ține de idei cu impact, care conving, inspiră și transformă încet întreaga societate.

Te-ar putea interesa și...
DESCOPERĂ TOATE POVEȘTILE DE SUCCES
Fizica altfel Formula câștigătoare
Descoperă povestea
RAF Matching Fund pentru fundațiile comunitare 10.000 de donatori în mișcare
Descoperă povestea
Fizica altfel Profesorii care schimbă jocul
Descoperă povestea
Copyright © 2010 - 2017 Romanian - American Foundation. All rights reserved